____ private space

76 ( modestie )

2011-09-14T23:42:00.000-07:00

Looking down all your life finally pays off cand incepi sa gasesti bani presarati pe pavaj, pe care cei de inaintea ta i-au trecut cu vederea.

75 ( chills )

2011-09-14T00:45:00.000-07:00

74 ( relatii )

2011-09-13T15:33:00.000-07:00

Metarelatie - relatie ipotetica in care partenerii ar discuta in continuu doar despre propria lor relatie (ipotetica in care ).

73 ( puteri )

2011-09-12T14:06:00.000-07:00

As vrea sa stapanesc si eu maturitatea nou castigata a mamei mele care reuseste sa iasa dintr-o discutie ce se indreapta vertiginos spre o divergenta grosolana de opinii, fara a incerca sa aiba ultimul cuvant.

72 ( Ally salvatoarea )

2011-09-12T13:48:00.000-07:00

Am fost pana si eu putin surprins sa descoper ca nu am mai scris nimic pe aici de mai bine de un an. Adevarul e ca nu am simtit neaparat nevoia si asta probabil din mai multe motive :

1. fie ca "the shit I've been through" era prea personal si prea actual pentru a blablai despre el aici

2. fie ca aveam un mood general destul de multumit si fericit, incat mi se parea ca nu e nimic de spus

S-au intamplat multe in ultimul an. Si ce post-uri juicy ar mai fi fost.. ehei ... pline de energii de tot felul. Dar ce poti sa-i faci, asta e dezavantajul online-ului : nu e tot timpul prezent, asa ca cel mai probabil marea parte a lucrurilor perindate prin viata mea vor ramane departe de platforma asta de paste-uiala a gandurilor personale, sau daca unele din ele mai indraznete vor reveni ascunse pe ici colo, prin cate vreun post viitor, vor fi suficient de mascate incat sa para inofensive si in concluzie, de neremarcat.

Desi tacerea are valeitatile ei... se prea poate ca si unele lucruri sa trebuiasca sa fie spuse la momentul lor. Incercand sa mentin fragila balanta, voi updata putin atmosfera de pe blog. Nu promit post-uri incendiare, dar nici morocanoase. Doar ca trebuie sa scriu unele lucruri ca sa nu uit. Unele pentru mine, altele pentru voi. Sau si si.

66 & 68 (restabilirea ordinii)

2010-06-14T04:49:00.000-07:00

Scriind ultimul post am observat ca am sarit din greseala peste notarile cu numarul 66 si 68. Recunoscandu-mi afinitatea pentru numerele impare, o sa restabilesc totusi ordinea atat de importanta si de la inceput stabilita. Asa ca, iata-le.

71 (mediu)

2010-06-14T04:28:00.000-07:00

Placerea de a locui intr-un oras de dimensiuni medii. Ajungi sa recunosti pe strazi fetzele cunoscute pe care dintr-un motiv sau altul le-ai remarcat pana in acel moment, dar nu ai nicio idee daca acele persoane te-au recunoscut si ele pe tine.

70 ( Marguerite Yourcenar )

2010-05-23T14:16:00.000-07:00

De fiecare daca cand vin peste weekend acasa la Bistrita (iar asta se intampla din ce in ce mai rar), am o senzatie ciudata atunci cand ma trezesc imprejmuit de lucrurile din camera mea de liceu. Toate seamana cu mici relicve in cihlimbar, mici animalutze care par gata gata sa dea iar din picioruse in caz ca as fisura cristalul in care se afla de ceva timp inchise ermetic.

Nu e prea relaxata atmosfera acasa, ce mai.. cred ca pot spune ca respir si inspir tensiune. Si lucrul cel mai rau e ca.. habar nu am ce pot face. Imi pare ca nu-mi sta nimic in puteri, sau ca daca ma amestec intre ei nu o sa fie decat mai rau. Si pentru mine, in plus. Ma intreb daca as fi fost un familist in cazul in care nu erau toate astea. Ma intreb apoi de ce viata mea sexuala e pusa cu buna cunostinta pe pause de ceva timp. Ma intreb ce imi doresc de fapt, sau ma gandesc daca sunt doar obosit sau neenergizat. Acum ceva vreme faceam obsesii pentru lucruri si oameni. Mai ales pentru oameni. Ii placeam, ii doream, ii iubeam. Acum. Nu stiu. Am devenit mult mai realist in ceea ce priveste oamenii din jurul meu. Le vad atat partile bune cat si cele rele, la pachet venind si toate variatiunile intre cele doua extreme. Si nimic din asta nu pare sa ma mai entuziasmeze. E putin trist cred, pentru ca tocmai entuziasmul ala naiv legat de ce intuiai ca e persoana de care credeai ca esti indragostit, te facea pana la urma sa te simti indragostit. Acum incep sa se contureze alte lucruri. Simt cel putin ca atentia imi e orientata spre altceva dar nu as putea sa spun spre ce anume si nici sa arat cu degetul. Poate am inceput sa-mi dau seama cu adevarat ca unele valori sunt destul de rare si ca trebuie pretuite asa cum un batran zgarcioman si-ar pretui banutii de aur de sub perna peste care doarme.

Si in acelasi timp mi-e frica. Mi-e frica sa nu stric procesul asta incet de formare. Sa nu o iau razna si sa incep sa-mi doresc chestii pe care nu mi le doresc de fapt. Mi-e frica din cauza alienarii sexuale din ultimele luni. Nu vreau sa explodez. Vreau sa aflu ce-mi doresc de fapt.

Ma gandeam azi la inteleptii aia care stau izolati intr-o cabana in varful muntelui. Oameni obisnuiti ii cauta din cand in cand sa le ceara sfatul, iar toate povestile despre ei vorbesc despre puritatea lor sufleteasca, lumina si caldura pe care o emana. Nu cred ca e foarte greu. In fond sa te izolezi de toti oamenii si nevoile societatii in care traim inseamna pana la urma inlaturarea tututor stimurilor care produc rautati gratuite, frustrari, temeri si uri nemarginite. E usor sa fi bun daca traiesti departe de toate astea.

69 ( Michel Tournier )

2010-04-19T01:04:00.000-07:00

Yey!

A venit in sfarsit primavara si uite ca lucrurile par sa se astearna in sfarsit la locul lor. In ultimele zile au fost atatea close-uri si atatea inceputuri, iar toate astea nu au cum sa nu-ti lase o senzatie de intensitate pura si proaspata, mai ales cu tot soarele asta care da iar tarcoale pe aici :)
Si da, imi voi petrece primavara asta insorita in noul meu apartament, cu Michel Tournier.

67 ( 28 closures )

2010-02-28T14:49:00.000-08:00

Fututul de 28 februarie. A sosit in sfarsit. Acum se implineste un an . Pe vremea asta acum un an incepeam sa fiu din ce in ce mai sigur ca relatia in care eram era pe care de a se sfarsi. Sau cel putin incepeam sa-mi dau seama ca simteam asta de ceva vreme, iar acum era pe cale de a se concretiza. A trecut un an intreg , si , desi numarul partenerilor sexuali a ramas subzecimal in sistemul meu , totusi , a fost cat pe ce sa nu fie asa. Un an plin , cum s-ar spune. Si totusi , al naibii de gol din multe puncte de vedere.
Ce pot sa va spun cu siguranta e ca nu se simte deloc ca si cum ar fi trecut exact 365 de zile. Pare mai degraba un capitol intreg de viata la care simt acum nevoia sa-i fac niste incheieri artificiale dar binemeritate si mult asteptate.

Si totusi poate ca toate zilele astea am descoperit lucruri despre mine pe care le intuiam mult mai putin pana acum. Poate un pic intunecate sau ascunse cu grija sau involuntar pana acum... dar lasate mai nou liber sa zburde si sa experimenteze in mutatii de ordin social si nu numai. Ce e ciudat e ca incep sa-mi gasesc locul fata de mine insumi. Incep sa ma echilibrez in sfarsit. Au mai fost perioade de genul asta si acum cateva luni , doar pentru a se destabiliza iar lucrurile in scurt timp. Acum stiu ca este ceva de durata insa , pentru ca nu simt nimic care ar arata cu un "closure" de fapt. Toate firele sunt continue in deshiratania lor. Nimic nu e taiat si totul curge ca si cum lucrurile nu s-ar fi intamplat , dintr-o perspectiva superficiala cel putin. Nu am ce incheia de fapt si tocmai de asta simt ca ... e calea naturala de a se intampla toate astea. Drumul spre echilibru nu-l gasesti taiand cu barda in dreapta si stanga si izolandu-te de problemele la care te raportai pana atunci. Adevaratul echilibru este atunci cand traiesti in continuare inconjurat de problemele tale , dar fata de care ai acum o cu totul alta relationare.

Ultimul an poate fi caracterizat f usor de doua etape succesive : jumatate deprimanta si plansa , a doua linistita emotional (sau mai degraba atrofiata) si salbatica in rest. Cat de departe am impins limitele ? Foarte.
E ciudat cum , tocmai acum vin de la filmul care vazut acum un an m-a impins intr-o depresie morbida de-a lungul a catorva saptamani. Sigur , revederea lui mi-a adus veninos cateva amintiri si senzatii pe care nu puteam fi asa naiv incat sa le consider de mult uitate , insa... am putut vedea si altceva in scenele lui decat inceputul celei mai urate depresii de pana acum.

Ma avant in tot felul de aventuri cu dorinta ascunsa de a ma atasa , sau poate tocmai din frica de a ma atasa. Lucrurile se construiesc si se deconstruiesc cu o viteza la care nu mai pot avea reactie si nu am intalnit pe nimeni care sa ma scuture tare de umeri si sa ma opreasca. Iar eu alunec , lucrurile devin delirante , se precipita , iar eu alunec , alunec .

Si poate ca nah, unele lucruri trebuie sa le faci cu mana ta. Trebuie sa te scuturi singur cateodata , atunci cand nu e nimeni sa o faca. Am invatat enorm de multe din ultimul an si am cunoscut atat de multa lume , incat , intr-un fel nu pot fi decat recunoscator si pe deplin multumit lucrurilor care mi s-au aratat sau le-am descoperit. Gata. De acum inainte nu mai e vina mea. Gata, de acum inainte sunt responsabil de propriile mele gesturi care nu mai pot sa aiba motivatia celor 365 de zile incepute atat de toxic. 365 de zile de post denaturat se incheie acum cu sau fara voia mea, cu sau fara stiinta mea, cu sau fara hotararea mea... pentru ca asa se astern lucrurile , nu ? :)

In statia de autobus un cuplu se saruta de zor. La cativa pasi de ei o fata se uita insistent si cu un aer destul de implicat si curios in acelasi timp. Cand limbiile si buzele celor doi inceteaza sa se mai atinga , fata se apropie de ei si ii spune celeilalte fete sa o sarute acum si pe ea. Cele doua se saruta calduros sub privirea baiatului care inteleg acum ca e prietenul amandoura.

65 ( nesting )

2010-02-21T15:14:00.000-08:00

nest (plural nests)
A structure built by a bird as a place to incubate eggs and rear young.
A place used by another mammal, fish, amphibian or insect, for depositing eggs and hatching young.
A snug, comfortable, or cozy residence or job situation.
A retreat, or place of habitual resort.
A hideout for bad people to frequent or haunt.
That nightclub is a nest of strange people!
A home that a child or young adult shares with a parent, guardian, or a person acting in the capacity of a parent or guardian. A parental home.
I am aspiring to leave the nest.

Pentru prima oara de mult mult timp incoace , mi-am dat seama despre ce a fost vorba in tot anul asta care s-a scurs, deloc ca o clipita, ci mai mult ca o mare bucata de viata.
Si da , s-a scurs un an intreg. Pana si calendaristic, lipsesc doar cateva zile si ciclul va fi complet. Iata-ma pe mine necredinciosul din noaptea de revelion , gata sa ma inclin din nou cu sfiala ciclicitatilor vietii. Tot un an se implineste si de cand ar fi trebuit deja sa incep blogul asta. 65 de posturi.. si primul gand la care ma gandesc e ca sunt putine , iar apoi urmatorul gand este ca.. sunt putine pentru ca am ascuns multe lucruri. Nu am povestit despre multe lucruri, pentru ca nici macar nu aveam habar ce sa scriu despre ele, cum ma raportez la ele and so on. Uneori pur si simplu am trait , anul asta. A fost groaznic ? Nush... da, am fost singur , dar in mod curios am descoperit ca de fapt niciodata nu sunt singur, indiferent de cum m-as simti la un moment dat. Am fost trist si mai sunt trist. Dar acelasi lucru il pot spune si despre "vesel".
M-am afundat in multe situatii in care nu m-am regasit si care nu spuneau nimic despre mine , cel adevarat si totusi parca acum incep sa se alinieze concluziile , unele dupa altele.

Iar primul lucru de care mi-am dat seama e legat de ceea ce am avut nevoie tot timpul de pana acum in ultimele 12 luni : un "nesting" destructurat sub toate aspectele si intelesurile sale, care sa-mi restructureze in schimb ceea ce numesc viata mea.

(ah.. si acum vad ca am si exact 3000 de views la counterul shmecher ce l-am instalat chiar la inceput de tot .. Si sa mai zici ceva de magia cifrelor rotunde...)

64 ( taxi! )

2010-01-18T15:14:00.000-08:00

... iar acum inapoi in lumea reala.

De cele mai multe ori taximetristii pe care-i aleg par sa ma aleaga si ei pe mine ca partener de discutie pentru cele cateva sute de metri parcurse impreuna. De obicei isi aleg subiecte la care sunt KO inca de la bun inceput. Intrebat de politica , despre "cine iese?" sau despre meciul din seara asta nu pot decat sa ma blochez (asta cand nu ma panichez), cu o imposibilitate totala de a articula vreun cuvant despre toate astea. Iar atunci cand incep sa vorbeasca despre poleiul din cauza caruia erau sa faca 4 accidente astazi , sau de soarele verii prea dogoritor si care pe deasupra le intra si in ochi , impiedicandu-i sa vada ceva orice prin parbriz... ei bine , atunci ma crispez si mai tare, dand timid din cap si gandindu-ma la toate brosurile despre socialising pe care le-am rasfoit si in care zcrie cu litere mari , uneori si sub forma titlului de prim capitol "DACA AI AJUNS LA DISUCTII DESPRE VREME INSEAMNA CA AI FESTELIT-O!"...

Cu toate astea , raspunsurile mele anemice nu par sa fie mai putin valoroase decat un raspuns ceva mai vanjos. Niciunul nu e bagat in seama , iar peste mine curg pareri politice peste pareri politice , prognoze meteo si pariuri sportive de pronosport.
Ok.. recunosc am fost martorul unei discutii "taxi" foarte interesante , sub forma unei meta discutii "taxi" , vorbind cu un taximetrist , la propria initiativa admirabila si surprinzatoare, chiar despre discutiile de taxi :) . Inainte sa ma dau jos mi-a venit sa sar la el si sa-l imbratisez. N-am facut-o, insa a fost prima oara cand am rotunjit cu placere plata cursei in sus .

Proaspat coborat din taxi, ma gandesc acum la cele auzite sub forma celei mai surprinzatoare discutii de taxi cufundata in banalitatea si anonimitatea unui fapt divers.

Intru. Spun adresa. Pornim. Suna telefonul... lui.

.........................
Bine! Am un client si apoi raman liber si vin direct sa-mi iau hainele.
......
Bine ! Am spus BINE !!! Da, am vorbit si cu ma-ta !!
..................
Numa' ceva am sa-ti spun ... o curva-i tot o curva...
...................................................
Las clientul si vin direct . Bine... arunca-le pe geam ...
........
Imi pare rau...

Ma gandesc ca sunt cele mai ciudate cuvinte de impacare intr-un asa context, insa dupa cateva clipe imi dau seama ca ultimele cuvinte mi-au fost adresate de fapt mie. Ii spun ca si mie imi pare rau, pentru orice s-ar fi intamplat. Aflu intreaga poveste. Ma gandesc in timp ce-mi povesteste cat de calm conduce si cat de calm se comporta si vorbeste cu mine. Oarecum , nu-mi vine sa cred. Nu-mi vine sa cred ca acum imi cere indicatii despre unde e mai ok pentru mine sa ma lase si ca eu ii raspund ca si cum n-as fi auzit nimic din cele de mai inainte, cu tonul meu "taxi". La final imi ureaza o zi buna. Ii urez si eu ceva mai bun pentru el ... rar stii ca si client urmatoarea destinatie a unui taximetrist. Da, zice el , poate un om care sa stie ce-i aia viata. Dau din cap si trantesc portiera , nici prea tare (traumatizat de taximetristii mult prea posesivi cu masinile lor), nici prea incet ( incat sa mai trebuiasca sa o fac inca o data , de data asta cu siguranta prea tare) si ma indrept spre blocul meu. Din floraria de la colt cativa barbati ies unul dupa altul cu buchete imense de flori in mana, satisfacuti si siguri pe alegerea lor. Apas cele sapte taste ce formeaza codul. Click . Trag de usa si intru.

63 ( web 2.0 )

2010-01-18T12:11:00.001-08:00

Yeah..
Stateam azi si ma gandeam ca e socant cat de multe experiente am ajuns sa am eu sau prietenii mei pe messenger. Si in acelasi timp , cat de intense pot fi ele.
Iata un mic ghid cu lucruri despre care am aflat mai mult sau mai putin recent ca se pot face online , pe mess :) Poate fi util pentru incepatori , cei care nu stiu ca dincolo de ecran se ascunde o lume plina de posibilitati cu efecte psihologice nebanuite.

cybersex ( da, stiu, e veche ... )
date-uri
despartiri
indragostiri
one night standuri
open cyber relationshipuri
poti insela pe mess
poti minti
poti iubi
poti face revange cybersex
sau sex de impacare
strip
poti fi prins inseland
poti fi cozy si dragostos
poti fi sincer
poti fi tu insuti
dar si oricine altcineva
poti plange din cauza cuiva de partea cealalta a ecranului , chiar daca nu ai vazut persoana aia vreodata
dar poti si rade datorita ei
te poti imprieteni cu cineva
te poti certa cu cineva datorita felului in care foloseste sau nu smileurile
sau din cauza ca nu-ti raspunde , nestiind ca uneori ii ia 20 de minute sa stea pe wc tocmai cand tu ii pui intrebari existentialiste
poti rasfoi albume foto impreuna cu cineva , cu putin photoshop , chiar de la nunta voastra
poti dezamagi pe cineva
poti amagi pe cineva
sunt sigur ca mai sunt :)

62 ( dansuri contemporane 5 )

2010-01-16T11:18:00.000-08:00

... extatic , atata timp cat ceea ce ai vrut sa vezi e felul in care vei reactiona cand o sa incepi sa dansezi chiar tu alaturi de atatea alte persoane necunoscute tie si la fel de timide.

61 ( of )

2010-01-04T14:15:00.000-08:00

Well, 2009 a fost un an al naibii de emotionally draining pentru mine. Si e enervant ca o simpla intepatura ici colo sa destabilizeze tot echilibrul ce abea se tine oricum pe picioare, desi a trecut atata timp.
Imi petrec timpul ascultand povestile de dragoste ale altora , problemele sentimentale si nu numai , incercand sa le dau sfaturi sau sa-i incurajez. Dar cred ca toate cuvintele mele ar avea un impact clar diminuat daca toti ar stii cat de descurajat sunt eu de fapt.
Dap, portia de cianura din fosta primavara a fost aproape letala pentru ca, plina de tertipuri, m-a inundat din toate partile... iar acum, dupa ce luni de zile corpul meu a reusit incet incet s-o asimileze, nu ma pot opri din a incerca sa gust iar si iar cate un strop , din ce a mai ramas.
Fiecare noua picatura cade direct in toata masa lichida si neagra ce balteste in stomacul meu.

Cu siguranta una din cele mai auzite replici care mi se trantesc legate de viata mea emotionala e ca.. "sunt prea pretentios". In afara de aerul de pretiozitate pe care aceasta eticheta pare ca mi-l confera automat , ma gandesc pana la urma ca acele cuvinte nu sunt asa departe de adevar. Doar ca , desi dupa toate cele intamplate ar fi logic sa fiu altfel , despartirea de my ex nu m-a facut decat sa .. devin si mai crispat legat de ceea ce simt sau imi ingadui sa simt. Mi-e frica acum sa fac vreun pas spre o alta persoana , atata timp cat nu am de la inceput senzatia ca totul e asa cum imi doresc sa fie. Mi-e frica ca , daca o sa ma cufund intr-o relatie "so so" , chiar daca imi va face mult bine acum , voi ajunge mai devreme sau mai tarziu sa simt ca vreau sa ma despart de acea persoana .. si prin asta sa cauzez mult mai mult rau decat mi-as dori vreodata. Am ajuns la o lipsa totala de incredere, in mine si in ceilalti si cred ca niciodata n-am mai fost atat de speriat de gandul de a fi langa cineva.

60 ( 365 )

2010-01-03T11:36:00.000-08:00

Hai sa scriu ceva si de sezon totusi.
Da , probabil ca toti stiti deja ca nu cred in rev. :)) Suna idiot cand o spun , si probabil de aia continui inca sa o spun cu placere. De fapt.. e o idee idioata , probabil la fel de idioata ca revul in sine .

De ce nu cred in el? Pentru ca mi se pare ca zilele trec oricum mult mai organic si mai continuu , iar viata nu e in calupuri de 365 de zile (sau 52 de saptamani, dupa preferinte). De asta mi se pare absurd sa traiesti cu toata fervoarea redescoperita , ultima noapte din asa numitul an ca si cum there was no tomorrow.

Anyway , cum necum... tot timpul ajung sa am mici superstitii legate de seara asta. Si nu , nu m-au vizitat 3 fantome precum pe batranul Scrooge...
Tin minte ca , intr-un mod inevitabil , de fiecare revelion ma simt cumva trist si singur. E o senzatie de cacat , dar in aceeasi timp si melancolica asa , improspatata cu un iz de sperantza kitch. Anul asta a fost cumva f diferit , si m-am simtit f diferit. Ce vreau sa spun e ca nu m-am simtit deloc singur , chiar daca circumstantele nu se nimerisera sa arate ceva prea diferit de asta , eram constient ca sunt persoane carora le sunt drag , sau care ma iubesc, precum eram constient si ca eu iubesc la randul meu , daca nu aceleasi persoane , macar altele. Simt ca in mine exista fluxul ala de energie de care am nevoie ca sa fiu fericit.. primesc si daruiesc iubire , si , atunci la futul de miezul noptii simteam ca e absolut sufiecient. Si acum o simt deep down , doar ca deep downul e astupat morbid de o stare de iritare careia n-ar trebui sa-i dau frau liber de fapt. Pe la 5 dimineata , cand m-am bagat sub plapuma moale , mi-am dat seama si ca .. nu mi-am pus nicio dorinta. Si da, nu a fost revelion in care sa nu o fac. Toate dorintele alea egoiste ... banuiesc ca le stiti si voi. E foarte posibil sa fi uitat, dar poate ca pana si asta e un lucru bun, ca nu am mai simtit ca e asa de important sa-mi doresc ceva. Lucrurile vin cand vin si cum vin si nimeni nu ma opreste sa-mi doresc lucruri si in timpul anului , pana la urma. :)

59 ( You play, you win, you play, you lose. You play. It’s the playing that’s irresistible. What you risk reveals what you value. )

2010-01-03T11:02:00.000-08:00

Uneori ma intreb ce o fi intre mine si toate persoanele pline de frustrari de care ma lovesc si raman apoi paralizat si lipit langa ele. Ma simt uneori ca o musca mica si proasta , care zbora fara griji printr-o jungla plina de plante carnivore lipicioase si supra-suculente de acizii gata sa ma descompuna odata ce m-am apropiat prea tare.

Intr-adevar, sunt magnetici pentru mine. Cum poate fi o persoana asa innegurata? Cum poate fi o persoana asa inchisa si asa frustrata ? Da.. sunt sigur ca pot sa aduc ceva lumina asupra lor! Dar nu e asa , nu-i mai intereseaza lumina de ceva vreme ci doar o modalitate de a ma digera mai rapid si mai fara probleme.

Imi spun ca ma iubesc , iar eu ii cred. De ce nu ai crede pe cineva care-ti spune ca te iubeste?
Dar apoi... cand vezi ca nu exista riscuri pe care au curajul sa le ia , cum mai poti sa ai incredere in sentimentele lor ?
Pentru ca ... nu asa te comporti cu cineva de care esti indragostit... si pentru ca atunci cand iubesti pe cineva , iti depasesti propriile limite pentru acea persoana.
E foarte simplu.

58 (social breakthrough)

2009-10-19T15:13:00.000-07:00

I will talk about this later, probably.

56 ( fill in )

2009-10-13T14:22:00.000-07:00

Uff... as fi avut chef sa scriu in seara asta dar cumva nu am rabdare sa scriu despre nimic anume.
Dupa un sondaj scurt mi-am dat seama ca nu vreau de fapt sa povestesc nici despre visele mele erotice , nici sa scriu cum ma simt in noul apartament , inca in the making si nici despre frica mea dubioasa de comedii :)) , iesita iar la iveala odata cu festivalul de comedie care ruleaza in acest moment la Cluj.

So , o sa citesc doar o carte , o sa trag jaluzelele sa vad cum ninge si o sa ascult muzica din noua colectia toamna-iarna pe care tocmai am sortat-o dintre ultimele achizitii :)
Cand eram mic citisem o carte a carui autor povestea cum la prima ninsoare, ori de cate ori se uita in sus la zapada care-i cadea peste fata , peste ochi , nas si buze... era ca si cum s-ar arunca intr-un vartej din care nu mai iesea decat cu o ameteala din care cu greu isi mai putea reveni pentru tot restul zilei.
De atunci tin minte ca am incercat sa fac asta la fiecare prima ninsoare , dar niciodata nu am ajuns sa traiesc senzatia descrisa in acele pagini. In schimb , e un alt lucru pe care mi-l amintesc mereu la prima ninsoare... probabil o concluzie relicva dintr-unul din momentele mele intuitive preuniversitare ... in fiecare iarna ma indragostesc.

55 ( neadaptat )

2009-10-08T15:28:00.001-07:00

Da. Anca a pronuntat cuvantul magic si cred ca trebuie sa recunosc : neadaptat este un cuvant care ma caracterizeaza.
Sunt tentat sa adaug "oarecum" sau "intr-o oarecare masura" sau "uneori" , dar incerc sa ma abtin. Imi vin in minte zeci de motive pt care nu m-as putea considera un neadaptat si totusi nu e asa.

Acum cateva zile, cu ocazia oboselii acumulate la noul meu loc de munca si al procentului ridicat de viata petrecut acolo, ma gandeam ca a trecut ceva timp de cand n-am mai apucat sa ma intalnesc cu prietenii mei dragi. Si gandindu-ma la toate astea , vizualizam in minte o imagine cu un grup mare si galagios , adunat parca pentru o poza vesela de grup din care eu lipseam doar pentru ca aveam aparatul foto in mana. Insa in tot acest timp nu reuseam sa le surprind fetele.. si mi-am dat seama ca grupul asta harmalaios .. e cat se poate de abstract. Cu siguranta nu am atatia prieteni, si mai mult ca sigur cei pe care-i am nu fac atata zgomot iritant.
Mi-am asezat amandoua palmele pe masa din fata mea si am inceput sa-i numar pe degete.
Degetul mic, da.
Inelar... da..
... degetul mijlociu.. sure ...
...
Cand am ajuns la aratator insa, am observat ca era indreptat doar in directia mea.
3 prieteni ?
dar unde sunt toti ceilalti ?
care?
pai stii tu.. toti cu care vorbesc, lumea pe care o cunosc ?
hmm.. pai crezi ca tine cineva la tine prea mult? sau hai sa o luam altfel.. la cati din ei tzii tu pana la urma ?
hmm.. eu... nu stiu.
pai vezi ?!
bine.. dar stii doar ca asa sunt eu. ma deschid mai incet de obicei , in adevaratul sens al cuvantului. sunt optimist si imi plac oamenii , dar nu tot timpul am prea multa incredere in ei.
da.. asa e, dar uita-te la toata lumea care te inconjoara. cat de usor fac toti dialogurile alea fara nicio semnificatie anume , cat de usor vorbesc intre ei , se ating si se saruta si se imbratiseaza. cum de le vine asa usor sa faca toate astea ?
hmm.. habar n-am . uneori parca ma uit la niste oameni sariti de pe fix de fapt :))
imi pare rau sa-ti aduc la lumina ca singurul sarit de pe fix esti tu. nu e nimic in neregula in a fi exorbitant de prietenos si extrovertit cu cineva pe care de-abea l-ai cunoscut , cu atat mai mult daca persoana ti-e si antipatica, mai ales cand ai ca part-time job social un rol de barfitor in cercul tau de prieteni. smile and be friendly and nobody else will notice you're an alien.
heeei... daca de fapt toate persoanele astea chiar simt ceea ce fac ? de unde as putea sa stiu eu? cu siguranta alien-ul nu sunt decat eu, care-mi pot numara prietenii pe o mana!
si ce e rau in asta pana la urma ? poate ca pana la urma este un motiv pentru care nu ai continuat cu numaratoarea de dragul numaratorii, pentru ca sunt sigur ca aveai suficienti prieteni cat sa-i asterni pe 10 degete.
hmm.. da , asa e. desi tin minte ca am avut o mare dilema si cand mi-am ales cei 9 top friends de pe hi5 :)) cred ca pur si simplu cel mai mult timp ma gandesc ca nu sunt deloc interesant pentru cei din jur ... si in consecinta ca nimeni nu s-ar gandi la mine cand si-ar face un astfel de top personal mai mult sau mai putin tras de par. am fost f surprins de altfel cand ma gaseam presarat in listele de best friends ale prietenilor mei...
eh, exagerezi.
Nush.. oricum , a avut dreptate cand a zis ca probabil as putea trai singur doua luni fara sa cedez psihic. insa trei luni ar fi cu siguranta prea mult :)
ok.. sa zicem ca nu esti un monstru , chiar daca in situatii sociale te simti uneori cel mai tacut de la masa. dar ma intreb pana la urma ce cred oamenii despre tine...
cred ca confunda toata treaba asta cu timiditatea mea de fapt.. o am si pe aia de altfel, intr-un raport destul de generos.
sau oare timiditatea o fi pana la urma tot una cu a avea impresia constanta ca celorlalti nu le prea pasa cu adevarat de tine ?

54 ( felixsima )

2009-10-06T15:48:00.000-07:00

Hmm... dupa cateva incercari esuate repetate am reusit sa-mi amintesc id-ul si parola (noroc ca folosesc prin rotatie maxim 3-4 exemplare) ... si iata-ma iar aici , liber sa-mi dau drumul din nou in acest camp intins si albicios.
Daca ma trece vreo senzatie , acum ca intru incet incet , iar in stapanirea lui ?
Nu cred. Sau nu prea multe , cu siguranta nu una pe care as putea-o concretiza aici in cateva cuvinte si totusi compartimentul din mine caruia ii este adresat acest blog nu e complet uscat si gol.

Tot timpul am avut impresia ca nu pot scrie decat retrospectiv , sau in cel mai bun caz imaginativ. Sa scriu despre timpul prezent , despre lucrurile care se intampla... mi-as cere prea mult. Pareri care se schimba de la un moment la altul , atestate documentar cu fontul Trebuchet , pareri opuse de la o zi la alta , facandu-mi sarcastic si superior cu ochiul din posturile lor alaturate. Nu... n-as putea suporta asta. Eu care cred tot timpul ca sunt asa de clar si direct. Fara ocolisuri. Fara ezitari.

Si da , nici acum nu scriu decat retrospectiv. Aham.. puteti afla acuma ca lucrurile s-au incheiat, oricare ar fi fost ele.
Si daca cineva e intr-adevar curios.. da.. era vorba despre persoane noi , da , imi placeau acele persoane, da, am trecut mai departe peste vechi dezamagiri, da ma simt intreg si dezmembrat in multe multe cioburi.

Eram asa de fericit acum cateva zile. Pentru prima data simteam iar cum e sa nu-ti fie indiferent ca ti-ai lasat telefonul pe silent. Si era asa de bine sa simt asta din nou.

53 (copacetic 2)

2009-08-09T00:51:00.001-07:00

well.. am avut dreptate. A fost o saptamana foarte ciudata. Am intalnit oameni noi, m-am despartit de oameni vechi, impostorii si-au dat masca jos, am redescoperit oameni vechi si am calatorit. Ce puteam sa-mi doresc mai mult pentru saptamana asta ? Chiar si acum sunt cu un picior in gemantan incercand sa-mi inghesui lenjeria intima... As fi vrut sa vii cu mine dar n-au intrat zilele in sac :)

52 ( copacetic )

2009-07-26T14:04:00.000-07:00

O sa inceapa o saptamana ciudata ...

51 (apartamente)

2009-07-25T09:39:00.000-07:00

Hmm... in sfarsit l-am gasit.
Habar nu am daca e cel pe care il cautam.
Dar... am gasit unul din sutele de apartamente disponibile. In cateva zeci din ale am si intrat. Cateva pe Kogalniceanu , altele pe Eroilor sau 6 Martie ... case ale unor oameni necunoscuti in care m-am plimbat zilnic pentru cateva minute , in ultimul an de zile.
E ciudat pentru ca, primul gand pe care l-am avut cand ideea unui apartmant nou a inceput sa fluture prin aer, a fost cum o sa ne petrecem noi timpul impreuna, acolo. In sfarsit... in liniste si doar noi doi. Proiectam imaginea asta peste fiecare apartament nou pe care il vedeam, si cu siguranta o multime dintre ele le-am "respins" tocmai pentru ca nu pareau sa faca parte din acelasi peisaj in care simteam eu in acel moment ca m-as putea simti bine cu tine. Era f placut sa gandesc asa si cumva imi dadea o motivatie esentiala pentru cautatul unui loc perfect.

Mai tarziu motivatia a disparut, si probabil de cateva luni a ramas doar cautarea din inertie, oarecum. De la a cauta un spatiu pentru noi , am ajuns rapid la a cauta un spatiu pentru mine, in care sa nu innebunesc traind singur , dar care sa permita la fel de bine prezenta mai mult sau mai putin permanenta a unei alte persoane. Un spatiu flexibil. Si odata cu asta, flexibile au devenit si modurile mele de a privi toata aceasta cautare de cuibushor.
In primul rand mi-am dat seama ca nu caut un loc in care sa fiu convins ca voi sta intreaga mea viata. Lucrurile cred ca sunt mult mai dinamice acum. Daca azi voi locui eu in acest apartament , peste 4 ani ar putea la fel de bine lucra un grup de programatori ambitiosi pe care nu-i voi cunoaste niciodata. La fel de bine cum nu voi stii nici eu unde voi fi peste cativa ani. Asa ca incet incet... asteptarile mele de a gasi locul perfect si general valabil , s-au transformat in asteptarile mele de a gasi un loc perfect acum. Pentru ce simteam in acest moment ca am nevoie. Si cu toate astea mai sunt inca un pic mirat de rezultat. Nu pentru ca apartmanetul la care am ramas pana la urma nu mi-ar placea f mult.. ci pur si simplu pentru ca e foarte diferit de tot ceea ce cautam de la bun inceput. Cladirile vechi au disparut, odata cu tavanele inalte, curtile interioare la fel .. iar despre supante si nivele diferite.. sa nu mai vorbim. Si totusi... o terasa "peste acoperisuri", asta se pare ca a fost o idee care a reusit sa se fofileze de la primul pana la ultimul exemplu, si sa isi ceara drepturile in cadrul vietii mele zilnice.
Si in continuare... e un apartament ciudat. Sau cel putin are o karma ciudata :) Cumva, simt ca e un loc atat de curat incat nu am niciun drept sa ajung sa-l "pangaresc". E ca o noua constiinta care se iveste la orizont si castiga din ce in ce mai multa greutate :) .

50 (my style)

2009-07-25T09:28:00.001-07:00

bombastic si prolix.

49 (calatorii)

2009-07-25T09:18:00.001-07:00

Si uite-ma intors si din scurta vacanta pe care mi-am pregatit-o sarguincios (cel putin in ceea ce priveste intrarea in posesie a biletelor cat mai ieftine de avion) inca de acum cateva luni, cu mult timp inainte de multe saptamani de nesomn si lucru in continuu pentru licenta si proiectul de diploma predate nu de mult. :)

Cred ca in primul rand... a fost relaxant. Nu neaparat pentru ca relaxanta trebuie sa fie orice excursie cat de cat reusita, mai ales atunci cand urmeaza dupa genul de mediu-calvar de care pomeneam mai sus, ci... pentru ca intr-adevar a reusit sa ma destinda pe toate planurile.

Cu siguranta Oslo si restul satucelor si oraselelor PE CARE le-am vazut in Norvegia sunt muuult diferite de tot ceea ce vazusem pana acum. Ceva mult mai natural in orice caz decat tot mediul cu care eram eu obisnuit , si, de ce nu, in care ma simt in siguranta si ne-expus. Cu atat mai mult , weekendul in care am batut fiordurile de unul singur... a pus cu siguranta capac - emotional vorbind - la toate problemele nerezolvate de care pomeneam in postul anterior.
Cumva, m-am linistit, lucrurile au curs altfel pe langa mine si prin mine si probabil singurul lucru care a stricat noua armonie obtinuta , a fost mesajul tau tam nesam , dupa o zi de la intoarcere. De atunci tot incerc sa shake it from my sight, pentru ca nu mai are ce cauta aici. Dar e enervant si dizgratios de lipicios.

48 ( life is what happens in between )

2009-07-11T05:19:00.000-07:00

Soooo... am scapat de licenta care era singurul motiv sa ma tina la bitzi distanta , nu de calculator, ci de blogul asta :) si de restul vietii mele in general. A trebuit rand pe rand sa-mi inabush orice porniri de genul celor restabilizatoare de energii pozitive si de rezolvari de probleme si sa get going orbeshte cu munca mea... dar acum, in sfarsit, lucrurile s-au incheiat si , pot sa-mi reiau vechile preocupari psiho-sociale :)

Marea surpriza e ca nu am mai gasit insa lucrurile exact asa cum le-am lasat. Fiecare situatie a evoluat deja in felul ei , singurica si fara niciun fel de ajutor... dar s-a miscat si modificat suficient de mult incat sa nu o mai recunosc la prima vedere. Da... lucrurile nu stau niciodata pe loc pentru a te astepta pe tine sa te ocupi de ele ... life is what happens in between.

47 ( places )

2009-06-19T08:15:00.001-07:00

Places I've visited

Make yours @ BigHugeLabs.com

46 ( I wanna be your dog )

2009-06-16T16:16:00.000-07:00

Come on...

So messed up, I want you here
In my room, I want you here
Where we can be face to face,
And I lay right down in my favourite place...

I just wanna be your dog

Come on...

Now I'm ready to close my eyes...
Now I'm ready to close my mind...
Now I'm ready to feel your hand...
And lose my heart on the burning sand

I just wanna be your dog

45 ( after )

2009-06-15T02:36:00.001-07:00

44 ( unstoppable )

2009-06-07T10:25:00.000-07:00

42 ( un post frumos )

2009-06-03T13:14:00.000-07:00

Postul pe care il scriu acum sper sa fie cel mai frumos pe care l-am scris vreodata, si cand spun frumos ma refer la adevaratul, supremul sens al cuvantului. Ceva bun si cald, in care sa se regaseasca toata lumea. Care sa-i linisteasca pe cei nelinistiti , sa-i multumeasca pe cei mofturosi , sa-i incite pe cei curiosi ... Un post perfect care sa bucure pe toata lumea care il citeste si sa le faca ziua mai buna.

41 ( love and some other stuff )

2009-06-02T12:08:00.000-07:00

Probabil ca experientele mele in cadrul domeniului numit "dragoste" sau din cel al "relatiilor" nu sunt foarte vaste incat sa pot creiona o imagine cat de cat literara din cunostintele mele precare, insa cu siguranta ele pot alcatui foarte bine ceea ce scolareii din clasa I numeau "Abecedar"...

Atunci cand nu exista niciun fel de atractie sexuala intre tine si o alta persoana, nu i-o spune niciodata. Tensiunea sexuala este tot timpul constructiva, chiar daca amandoi stiti la fel de clar in sinea voastra ca nu veti ajunge prea curand in acelasi pat.

Bucuresti e un oras prea departe de Cluj.

Cluj e un oras prea departe de Lituania.

Daca cineva prefera sa petreaca 20 de ore in tren , pe timpul weekendului lor liber, doar pentru a te vedea ... cu siguranta asta inseamna ceva si esti o persoana norocoasa.

Este important sa simti cel putin ca exista un raport echilibrat intre ceea ce oferi si ceea ce primesti. Desigur, asta nu se poate stabili facand X-uri pe o lista obiectiva... Pana la urma fiecare persoana are mijloacele ei de a contribui la o relatie.

Fiecare persoana la care am tinut a ramas si va ramane inauntrul meu.

Golul de dupa o despartire se simte de obicei cu mult inainte ca aceasta sa se intample.

Haosul apare de cele mai multe ori atunci cand nu va potriviti.

Indiferent de cat de mult iti spune ca te iubeste, te va uri cu aceeasi pasiune dupa. Pe de alta parte, asta nu se va intampla in cazul sentimentelor autentice.

"Judecata de Apoi" e nimic pe langa judecata de apoi.

Lauda fostilor amanti nu va imbunatati decat rareori viata ta sexuala actuala.

Maine e o noua zi. Oricand.

Nu le spune niciodata ca pot sa aiba incredere in tine. Vor intelege intotdeauna gresit ceea ce ai vrut sa spui.

O noapte plina de sex se prelungeste de obicei cu o dimineata plina de sex.

Prea multe incercari de a ramane prieten cu your ex sunt un semn ca e cazul sa incetezi. Nu toti pot sa fie deschisi sau sinceri cu ei insisi fara a se teme ca vor deveni vulnerabili, asa ca daca lucrurile nu curg de la sine in directia asta, inseamna ca e mai bine sa te impaci cu gandul si sa o lasi balta ...

Ratacirile emotionale nu sunt prea apreciate de obicei.

Scuipatul - ca interactiune sexuala - nu ma excita. Nici macar in cazul unui one night stand.

Tot ce e mai rau in oameni iese la iveala dupa o eventuala despartire. Efectul imediat e ca te face sa nu regreti asa tare cele petrecute.

Un sex oral poate fi foarte trist uneori.

Vlad e un nume considerat foarte sexy de unele persoane.

Zacusca e unul din lucrurile pe care nu mi le-as fi imaginat niciodata ca ar putea figura pe lista de fetishuri ale cuiva. Ati fi surprinsi ...

40 ( cacat )

2009-05-31T08:29:00.001-07:00

CACAT cacat cacat cacat cacat cacat cacat !

39 ( somewhat )

2009-05-31T04:41:00.000-07:00

Ma simt intrucatva linistit ... Incerc sa nu ma intreb ce motive am pentru asta.

38 ( rules )

2009-05-26T02:29:00.000-07:00

Regulile sunt facute pentru a fi interpretate.

37 ( self project 1 )

2009-05-23T15:05:00.000-07:00

Incepand de azi o sa se contureze o serie de proiecte personale, ale caror subiecte va fi propria-mi persoana. Efectele acesotor proiecte-experiment sunt necunoscute, cu siguranta ele nu vor fi nici benefice, nici alterante, ci vor fi pur si simplu ...

Primul proiect va incepe de azi, duminica 24.05, si va dura o saptamana. Pe parcurs, o sa revin cu detalii daca apar manifestari de orice fel in stransa legatura cu aceste mini-experimente.

- Buna, sunt Vlad, si ma masturbez compulsiv...
- Buna Vlad !
Grupul pare alcatuit aproape in intregime din barbati si ma gandesc cu groaza ca va trebui sa stau printre labarii astia poponari pentru o saptamana intreaga... cu siguranta o s-o iau razna complet ! Doar ca nu prea am de ales ce-i drept si ar trebui sa ma obisnuiesc cu gandul ca masturbarea compulsiva are efecte nefaste ca acestea.
In partea stanga observ cateva scaune libere si ma indrept spre ele gandindu-ma in sinea mea daca locurile s-au imparit dupa stangaci si dreptaci.
Ma trantesc zgomotos pe scaunul de lemn, lucru care pare sa atraga imediat cateva priviri iritate. Fac repede fata mea de iepuras si peste cateva clipe lucrurile par sa-si reia cursul lor firesc.

Observ si cateva fete in grup, ce-i drept cam rasfirate printre abundenta de testosteron, genul de fete care nu as fi crezut vreodata ca se masturbeaza. Compulsiv!
Simt ca am incet incet o erectie si pentru o clipa ma enervez ca nu am aruncat nici macar un ochi peste fisa cu reguli din materialul de inscriere, asa incat acum nu stiu daca asta este o atitudine binevenita in acest grup sau daca trebuie sa maschez deja cum pot mai bine umflatura vizibila prin blugii largiti de atata purtat.

Masturbare. Nu ma pot gandi la altceva! In minte imi vin imediat zeci de scene pe care le-am rasfoit prin fata ochilor zilele trecute. In baie. La mine in camera. Pe canapea. In pat. In fata calculatorului. In bucatarie. Pe balcon. Scene erotice de o intensitate vulgara ma zapacesc complet pentru cateva secunde si mana mea dreapta aproape ca se ridica sa intrebe unde este baia. Dar in aceeasi clipa imi dau seama unde sunt si totul dispare la fel de repede cum a aparut. Trag aer in piept si incerc sa-mi limpezesc mintea si sa incep sa inmagazinez cu nesat cat mai mult din discursul anti-masturbare compulsiva care a inceput deja de cateva minute bune.

La sfarsit primim fiecare cate o foaie pe care avem un task personal. Ma uit la al meu si nu-mi vine sa cred. Cu siguranta sunt ghinionistul grupului pentru ca ceea ce am in fata pare o cerinta departe de orice limita a bunului simt : "Nu te vei masturba pentru o saptamana intreaga." !
Cu privirea in gol, impatur absent coala de hartie in doua , apoi in patru... pana cand devine un patratel mic de tot pe care-l strecor in buzunarul de la palton.
Sa nu ma masturbez o saptamana intreaga ! O bataie de joc! Si cand te gandesti ca ii si platesc pentru asta ... dar , incet incet imi dau seama ca asta e ceea ce trebuie sa fac, ca pentru asta sunt aici...
Si daca metodata pe care ei o considera cea mai buna e ... terapia-soc ... fie! O sa merg pe mana lor de data asta.

36 ( things I won't buy today )

2009-05-20T00:23:00.000-07:00

mici scene de teatru necesare ca sa sustina relatii perfecte

"te sarut tandru de nb ;) ai grija de tine :)" , atunci cand asta e primul si singurul mesaj pe care il primesc de la tine de-a lungul unei zile

"interesant. :) din pacate mor de somn asa ca-ti urez si tie o noapte buna" ... nu va functiona niciodata ca replica credibila, oricat as incerca sa nu o iau personal :)) but at least it was kind of funny anyway :)

35 ( life sucks )

2009-05-19T16:08:00.000-07:00

It's kind of shitty that most of the time you must have sex in order to sleep with someone in the same bed ...

34 ( dansuri contemporane 4 )

2009-05-19T13:40:00.000-07:00

... extatic , atata timp cat ceea ce ai vrut sa vezi e felul in care vei reactiona cand te intalnesti pentru prima data in viata cu situatia "meet your ex's new boyfriend".

33 ( bits and pieces )

2009-05-16T13:21:00.000-07:00

Un lucru interesant la conferinta de azi : nu imi vine sa cred ca, desi mi-am pus problema asta de atatea ori si raspunsul mi s-a parut atat de palpabil si potrivit pentru mine, nu am fost totusi in stare sa-l constientizez pana nu l-am auzit acum cateva ore ... "Acasa" este mai degraba un traseu, o traiectorie, decat un loc anume ... :)

32 ( Darius )

2009-05-15T17:07:00.000-07:00

In seara asta l-am cunoscut pe Darius . Il vazusem toata ziua prin oras pe la toate evenimentele la care am fost azi si de fiecare data eram socat ce bine seamana cu Olimpiu.
Asta seara l-am vazut iar in clubul in care am mers toti ... cu siguranta ma tot zgaiam la el, dar de la un moment dat a inceput sa se zgaiasca si el la mine, apoi chiar sa se uite f ciudat la mine, sa se indrepte spre mine si sa-mi zica ca isi cere scuze , dar trebuie sa-mi spuna ca ... seaman la perfectiune cu prietenul lui cel mai bun, Mihai :))))
Ca sa vezi ...

31 ( pantalonii rosii )

2009-05-15T07:27:00.000-07:00

Scriind asta noapte postul de mai jos si folosind sintagma pantalonilor rosii, mi-a adus aminte de o alta sintagma, cea a ochilor negri, pe care Alphonse Daudet o folosea in 1868 , in cartea lui, Piciul : una din primele romane citite de mine pe cand eram inca un prepuber. Sau daca ma gandesc mai bine.. as putea chiar sa las prefixul in afara. Nu dupa mult timp tin minte ca au urmat insa Marile Sperante ale lui Dickens ... iar anii de pe wikipedia ma indreapta tot spre 1860 ... si, in afara de aceasta coincidenta, ma intreb daca ele au avut intr-adevar asa o influenta puternica asupra mea, incat dupa mai bine de 10 ani, Estella e tot personajul pe langa care ma invart obsesiv.

30 ( feedback-uri )

2009-05-14T15:27:00.000-07:00

He he.. si cand te gandesti ca ma aflam pe muchia subtire de a uita ca life is what happenes in between ... Merci :) In ultima vreme mi se intampla mult mai des sa uit pentru cateva clipe lucruri in care am crezut si cred in continuare cu adevarat. Ca un fel de mica amnezie de moment : mica mea filozofie de viata dispare si in fata se casca pur si simplu un gol... E in regula , pentru ca stiu ca tot timpul o sa ma trezesc la timp , chiar daca in vis eram deja in cadere ... insa nush, ma ingrijoreaza ca in ultima vreme lucrurile imi scapa asa usor din mana chiar daca nu este vorba de o stare ce se prelungeste prea mult. Cum s-ar spune , am reflexe bune :) si daca scap ceva din mana ajung sa-l prind de obicei inainte sa se faca zob de podea.

Vernisajul. Am niste colegi asa draguti :) Bineinteles, a fost mult mai bine decat ma asteptam, dar probabil intuiam deja asta pe undeva (este ceva timp de cand mi-am dat seama ca proiectia pesimista nu o folosesc decat ca un factor de protectie si nu pentru ca e ceva in care cred cu adevarat). Am reusit sa leg si cateva cuvinte cu care sa umplu un numar suficient de minute .. la un moment dat chiar ma lasasem asa de purtat de cuvinte incat pentru cateva clipe nu stiam exact despre ce vorbesc, insa nici asta nu e o senzatie complet noua . Si pana la urma entuziasmul celorlalti chiar a reusit sa fie molipsitor , ceea ce rar se intampla, iar acum pot spune ca m-am simtit f bine la propriul vernisaj :)

Habar n-am avut de absenta pantalonilor rosii pana nu mi-ai semnalat-o. Apoi discutia a adus un norisor deasupra mea , gandindu-ma daca trebuia sa observ si sa simt ceva legat de asta... Poate ma insel, poate chiar ma mint pe mine, dar simt intr-un fel ca trec printr-o perioada , sau cel putin mi-ar placea sa trec printr-una in care ma pot bucura efectiv de ceea ce este, fara sa-mi pese de ceea ce lipseste. Nu stiu daca tu poti sau vrei sa faci asta. Eu ma gandesc ca simpla prezenta a tuturor prietenilor mai mult sau mai putin apropiati care au venit sa ma vada a fost de zeci de ori mai importanta , inabushind complet orice urma din absenta unei singure persoane, oricare ar fi fost ea. Asa simt si nici nu cred ca e bine sa stea altfel lucrurile. Intrebarea ta mi-a semnalat contrariul si pentru cateva clipe m-am tot gandit... dar efectiv nu conteaza, nu e important. Vreau sa ma bucur de ceea ce e prezent , de ceea ce am... si sa nu-mi fie absorbita toata energia si fericirea de absenta aproape obsesiv de palpabila a nu stiu carui lucru sau persoane, incat sa nu mai ajung nici macar sa observ toate lucrurile frumoase care ma inconjoara. Te rog sa nu-mi mai atragi atentia spre ceea ce crezi ca-mi lipseste. Pentru ca daca intr-adevar exista un gol.. natura lucrurilor si situatiilor prin care trecem are un fel mult mai maleabil de a-l umple.
Imi spui ca sunt mult mai afectuos si ca asta vine din lipsa fatisa de acest sentiment din locul de unde crezi ca-l astept. Intr-adevar. Ma simt mai plin , mai atent la cei din jur , mai receptiv la ce se intampla cu mine si langa mine. Si da, simt ca pot sa ofer neconditionat afectiune si... pentru prima data ma gandesc ce lipsa de sens si ce risipa imensa e de fapt sa o oferi unei singure persoane.

29 ( asteptari )

2009-05-13T13:04:00.000-07:00

Ce faci ?
Astept...
Sa ce ?
Sa incep sa scriu pentru licenta
sa termin cu lucrarea de diploma
sa treaca vernisajul
sa inceapa TIFF si sa ma pot si duce la filme
sa fuck our brains out ... and then once again pana ne epuizam reciproc
sa intalnesc pe cineva langa care sa simt ca ma potrivesc cu adevarat
sa fiu iar vesel
sa merg la Oslo cu Anca

28 ( expo foto )

2009-05-11T10:20:00.001-07:00

27 ( variatiuni urbane )

2009-05-09T00:22:00.001-07:00

Well... nu a trecut mult pana sa revin la intrebari de genul : sunt oamenii de cacat ? :))

N-am inteles niciodata telefoanele anonime. Gagicute pseudo-plictisite formeaza numere la intamplare iar cand raspunzi iti toarna valuri de dragoste in urechi , spre a se hlizi apoi cu prietena cea mai buna. Cu totii cred ca am trecut prin asta. E unul din lucrurile cu care trebuie sa te obisnuiesti, ca si oamenii din autobuz ce nu au auzit in viata lor de deodorant de exemplu sau cu tot felul de alte variatiuni alternative ale speciei - mladitze genetice, cu putin noroc, pe cale de disparitie .
Uneori , in starile mele cele mai proaste , ma trec ganduri prapastioase gen "nimeni nu se gandeste la mine" :)) Well... se pare ca incepand de aseara cel putin , asta nu mai e valabil pentru ca cineva continua sa-mi dea nenumarate apeluri de vreo 10 ore incoace.

Dupa primele doua bipuri am sunat . Ma asteptam sa aud macar vocea feminina traditionala, dar nu a fost cazul. Nici nu a trebuit sa spun ceva, cand, in loc de efluvii romantice, ceea ce mi-a izbit urechea a fost o serie de injuraturi, probabil semnal al vreunui sindrom tourette in plina dezvoltare la vreun cocalar. Ei bine, acel cocalar se pare ca tine la mine, si la programul meu de lucru. A reusit cel putin sa ma scoale de dimineata... performanta cu greu realizabila pe cont propriu, chit ca licenta imi sta pe cap de ceva vreme.

Apoi au urmat mesajele la fel de putin dragostoase.

Trebuia sa ma gandesc mai bine... fiecare specie trebuie sa aiba reprezentantii ei feminini si masculini. Altfel nu imi inchipui cum ar fi rezistat gena asta pana in 2009 ?

26 ( ... )

2009-05-04T05:54:00.000-07:00

Soare , caldura , pasari ciripitoare , verde , lumina , asternuturi ravasite ... viata e frumoasa :)

25 ( diferente )

2009-05-01T13:10:00.000-07:00

Diferenta uriasa intre compania mea de miercuri seara si cea de joi seara. Persoane care iti aduc echilibrul. Persoane care ti-l iau. Persoane care se bucura de timpul petrecut cu tine si de prezenta ta. Persoane pentru care esti mai degraba sursa de slabiciuni numai bune de introdus in noi glume. Ma intreb daca sunt prea sensibil, dar cred ca pur si simplu de la un anumit punct... unele lucruri devin doar redundante si plictisitoare, iar sclipirile spirituale, care or fi fost ele, se pierd undeva pe parcurs.

Si poate destul de trist mi se pare si ca putinele persoane din prima categorie ajung sa se intrebe daca e ceva in neregula cu ele de fapt ...

Ascultand The Smiths noaptea pe strada cred ca ma va duce invariabil in acelasi loc, sau cel putin in noaptea asta am simtit usor in nari aerul sarat.

It's so easy to laugh
It's so easy to hate
It takes strength to be gentle and kind
Over, over, over, over
It's so easy to laugh
It's so easy to hate
It takes guts to be gentle and kind

Over, over.

24 ( dansuri contemporane 3 )

2009-05-01T12:41:00.000-07:00

... extatic , atata timp cat ceea ce ai vrut sa vezi sunt patru dintre cele mai interesant-atractive persoane pe care le-ai vazut in ultima vreme, si care costumate fiecare in diferite animale incearca sa-ti explice pseudo-ironic regulile dansului contemporan.

23 ( dansuri contemporane 2 | dansuri nenumite )

2009-04-29T13:52:00.000-07:00

... extatic , atata timp cat ceea ce ai vrut sa vezi sunt trei persoane care se agita inchise timp de o ora intr-o cabina telefonica aflata la cativa metri de tine , iar ceea ce ti-ai dori ar fi fost sa porti numarul patru.

22 ( dansul contemporan )

2009-04-28T11:41:00.000-07:00

... extatic , atata timp cat ceea ce ai vrut sa vezi este un tip care se plimba plictisit pe scena aflata la cativa metri de tine.
Si in plus , nu incerca niciodata asta de unul singur.

21 ( virilitate )

2009-04-27T01:45:00.000-07:00

Un mic accident regretabil in masina de spalat si toata lenjeria mea a ajuns dintr-o data roz.
Nu vad la orizont decat doua optiuni valabile : ca un mascul adevarat ranit in orgoliul propriu sa incerc unul dupa altul toti inalbitorii de pe piata , sau ... sa imi redescopar zi de zi cate putin din latura feminina.

20 ( dezamagiri & regrete )

2009-04-26T12:32:00.000-07:00

Nu o sa scriu nimic despre toate astea.

19 ( nod in gat )

2009-04-24T06:59:00.000-07:00

Se pare ca nodurile care mi se pun in gat odata ce vad lista filmelor din competitie de la Cannes-ul din fiecare an, incep sa fie o constanta desavarsita.

New stuff from Pedro Almodovar, Jane Campion + Abbie Cornish , Ang Lee, Ken Loach, Brillante Mendoza, Quentin Tarantino, Lars Von Trier, Michel Gondry, Corneliu Porumboiu ... toate nume care imi lasa efectiv gura apa si ochii bulbucati :)

18 ( sex )

2009-04-24T04:13:00.000-07:00

Din ce in ce mai multe ambalaje rupte si prezervative aruncate pe scarile din subsolul blocului...
Cineva pare sa aiba cu siguranta o viata sexuala mai normala decat a mea :))
Acum , de fiecare data cand cobor gunoiul ma simt bizar excitat.

17 ( flirturi )

2009-04-24T02:38:00.000-07:00

Lumea a inceput sa-mi ceara id-ul de mess pe strada.
Mersul la bazin cred ca are in sfarsit efect ...

16 ( bloguri vesele )

2009-04-23T13:28:00.000-07:00

Cred ca de fapt majoritatea blogurilor sunt cam triste.
Eu unul nu prea reusesc sa scriu sub stapanirea senzatiilor extatice de orice fel.
Banuiesc ca explicatia vine de la simplul fapt ca pana la urma clipele fericite preferi sa le traiesti efectiv si te plictisesti repede scriind despre ele, pe cand cu clipele ceva mai putin fericite trebuie sa astepti sa-si faca mendrele si sa dispara intr-un final... si scriind despre ele, cel putin mai face timpul sa treaca.

15 ( liniste )

2009-04-22T10:38:00.000-07:00

14 ( pofte )

2009-04-19T08:43:00.000-07:00

E ciudat ca mai mereu dorul meu orientat spre un loc anume se reduce aproape abstract la un singur fel de mancare savurat zile la rand in acea localitate ce ajunge la un moment dat sa-mi bantuie mintea. Si cu siguranta, daca as reveni intr-unul din locurile astea, nu m-as simti din nou confortabil decat dupa ce as ingurgita cantitatile necesare din diversele alimente care sa reuseasca sa-mi potoleasca dorul nestavilit.

Mi-e dor de flan-ul de la Grenoble, si de sandwichul cu pui de la Brioche Doree, descoperit, nu fara umbra de regret, mult prea tarziu ... de placintele pe vatra care se gasesc intr-un singur loc din Bistrita, de covrigii cu cas , pizza quatro formaggi sau nenumarate fitzosite peste care aluneca valuri de topinguri colorate prin Cluj ...

Cand ma gandesc la persoane insa, totul ajunge sa se reduca mai degraba la mirosul lor.

13 (literatura)

2009-04-18T18:30:00.000-07:00

David Lodge ma face iar sa rad. David Lodge ma face sa rad iar.

12 (blogul altuia)

2009-04-18T16:10:00.000-07:00

Am dat in seara asta peste blogul unei cunostinte, nici nu stiu cum sa o numesc. O persoana din lista mea de mess :) O persoana cu care am vorbit la un moment dat cateva nopti, pentru ca apoi sa nu o mai accesez vreodata... Nu am mai vorbit de un an probabil, iar acum am dat click pe blogul afisat la status... si am citit.

Pare asa de trist si de singur. Am citit un an intreg din viata lui, despre relatiile lui si esecurile in care s-au cufundat toate, deznadejdea de dupa, nesiguranta, frica, imobilitatea, resemnarea, acceptarea, uitarea, noua intalnire, speranta, tremurul nervos, lumina, placerea, dorinta, iubirea, obsesia ... iar si iar pe parcursul unui an intreg , post-uri peste post-uri in acelasi blog scrise ca si cum nici unul dintre ele nu ar fi constient vreodata de existenta altuia, fiecare orbit de prezentul sau unic. Fiecare moment descris atat de intens incat te intrebi cum s-a putut ajunge de la clipe de deznadejde totala la cufundari intr-o placere convulsiva in decurs de cateva post-uri.

O culegere de note incredibil de paradoxala, succesiuni de trairi care pentru cateva clipe se amesteca toate la mine in minte si imi dau o senzatie halucinanta.
Lucrurile sunt foarte simple . Sunt persoane carora nu le pasa de mine si sunt persoane carora le pasa de mine. Lucrurile astea se vor simti si vor deveni evidente si fara efortul meu de a le percepe, de a le intelege si de a le auzi din gura celuilalt. Cand trebuie sa ceri ceva , e un semn ca te adresezi deja unui loc gol.
Si ca poti sa te opresti.

11 ( intelepciuni salajene )

2009-04-16T14:06:00.000-07:00

.

Basaioc cu tri crengute

Are badea tri mandrute

Una-n deal si una-n vale,

Una-n ulita ce mare.

Ce` din deal s-o maritat,

Ce`din vale m-o lasat,

Ce` din ulita ce mare

Sti-ua dracu` ce bai are.

Vechi cantece populare din zona Napradea (satul de unde e bunica mea, de la care am si auzit azi versurile astea ...)
Ioan DAMSA ( cules de la Pinte Clara, Napradea , 75 ani )

10 (camera obscura)

2009-04-16T13:48:00.000-07:00

9 (interludiu)

2009-04-16T13:23:00.001-07:00

Tensiune din toate partile.

Inteleg ca nici comportamentul meu nu a fost sau nu este perfect dar simt ca am nevoie de ceva foarte diferit de tot ceea ce este in jurul meu in acest moment.
Am nevoie de cineva in care sa am incredere.

8 ( decantare )

2009-04-13T02:36:00.001-07:00

DECANTA vb. I tranz. (fr. decanter) A limpezi un lichid care contine particule solide in suspensie, prin scurgerea acestuia dupa sedimentarea particulelor. Fig. A limpezi, a lamuri.

7 ( "We have a whole life to live together you fucker, but it can't start until you call." )

2009-04-12T05:03:00.000-07:00

Desigur, nu aveam cum sa rezist tentatiei...

« Profit de pretextul anului nou ca sa le dau un semn anumitor prieteni de care n-am mai auzit vorbindu-se. Cel mai sigur mod de a pierde un prieten este sa-i lasi lui, mereu, initiativa reluarii contactului. Mai devreme sau mai tarziu, nu va mai face nici un gest. »

Michel Tournier Jurnal extim . Humanitas 2009

6 (my life on messenger)

2009-04-11T10:41:00.000-07:00

anca : ce faci?
vlad : nu stiu
vlad : tu ?
anca : nimic

5 (despartiri)

2009-04-11T08:14:00.001-07:00

Invariabil, de o saptamana visez in fiecare noapte ca intalnirea amanata deja de atata timp se intampla in sfarsit... Ne plimbam, povestim, ne spunem unele lucruri si apoi la fel de invariabil visele se termina cand buzele noastre se apropie, se ating, ne sarutam. O concluzie si un inceput in acelasi timp. Ceea ce se schimba e doar decorul : o straduta intunecata, o strada plina da oameni, camera mea sau camera ta ...

Aseara am visat ca ne-am despartit.
So ? O despartire virtuala pentru o relatie posibil la fel de virtuala ? Ma intreb ...

4 (curatenia de primavara)

2009-04-11T07:51:00.000-07:00

Nu am inteles niciodata fervoarea lui maicamea de a face curatenie generala. In cazul de fata : curatenia de primavara, sau cum i s-o fi spunand la curatenia facuta intre 7-14 aprilie.
E ca si cum dintr-o data da impresia ca o corvoada imensa s-a abatut asupra noastra, dar care trebuie dusa la bun sfarsit strangand din dinti orice ar fi, cat mai rapid si cat mai eficient posibil.

Toata vanzoleala asta imi da o stare de foarte mare agitatie intr-un fel. E ca si cum luni intregi ai continuat sa strangi in jurul tau lucruri care credeai ca o sa-ti foloseasca la ceva-candva-oricand, lucruri pline de promisiuni de speranta in functionalitatea lor posibila, gasind orice motivatie doar sa nu le arunci, iar apoi dintr-o data vine ziua decisiva de curatenie generala cand toata stralucirea ambigua si neclasificata a acestor obiecte dispare straniu din ochii tai : dintr-o data zeu crud deasupra lucrurilor muritoare si « aruncabile » la gunoi. Marturie stau cele + 10 plase pline pe care le-am carat in spatele blocului.
Si probabil starea mea de agitatie vine chiar din trecerea asta asa brusca, de la ceva ce ai considerat atata timp plin de promisiuni, iar apoi dintr-o data vine ziua judecatii, cand iti dai seama ca nu ai avut nevoie pana acum de ele si ca cel mai probabil nu vei avea nici de acum incolo.

Dar altceva ma deranjeaza de fapt la tot stresul pe care vadit dar nerecunoscut il afiseaza maicamea in astfel de situatii. E ca si cum s-ar inhama la un lucru foarte « messy » care cu cat il executa mai repede, cu atat mai bine, ceva ce e de facut cu o minte cat mai obiectiva, sedata de orice sentiment nutrit pana atunci fata de toate obiectele astea folositoare sau nu. Si ca si orice rascolire, si cea prin dulapuri rezulta intr-o ceata de praf care te inconjoara si te acapareaza pentru cateva momente. Probabil ca si amintirile. Rascolind prin dulapuri, printre lucruri vechi de mult uitate , e ca si cum ai rascoli prin amintiri, si da, asta poate fi destul de messy pana la urma.

Toate acele ganduri care le-ai pastrat cu tine, placute sau nu, care poate daca le-ai fi avut zilnic fata in fata, ar fi sangerat putin cate putin si ti-ar fi facut rau, asa ca ai preferat sa le ascunzi in funduri de sertare... toate amintirile legate de persoane pe care nu le mai vezi si nici nu crezi ca o sa le mai intalnesti vreodata decat din intamplare, amintiri pe care nu vrei sa le arunci la gunoi , si totusi nici sa iti amintesti tot timpul de ele... asa ca le-ai indesat pe toate prin tot felul de cotloane.

Cu siguranta, sa rastorni toate amintirile astea cu fundul in sus, ca si cum ai rasturna un sertar plin de lucruri care trebuie aranjate... nu e cea mai curata operatiune. Stiu ca lumea spune « O minte sanatoasa intr-un trup sanatos » .Nu sunt eu cel mai healthy-friendly dar poate as putea continua si cu « un suflet sanatos intr-o minte sanatoasa », sau viceversa si poate chiar cu « un trup sanatos intr-o locuinta sanatoasa, deci ordonata ».

Hmm.. scriind toate astea incep sa-mi dau seama ca poate nu e chiar asa de ipocrit sa arunci din lucrurile tale, dragi pana ieri. Poate la fel ca si amintirile, sertarele in care se tin astfel de lucruri nu au o capacitate atat de maleabila pe cat ne-ar placea sa credem... poate ca unele lucruri trebuie sa faca loc altora si ca asta e mersul firesc al obiectelor de consum si al amintirilor si trairilor de consum psihic si sentimental. Poate toate « vechiturile » astea nu fac decat sa te tina pe loc sub greutatea lor, cand poate unele din ele ar trebui sa faca mai degraba loc. Sau poate ca pur si simplu e vorba de un echilibru subtil intre ceea ce ramane, ceea ce se arunca si ceea ce vine sa ocupe, temporar sau nu, noile locuri libere.

Cum zicea vecina de sus : « Daca nu imbrac doi ani o fusta, inseamna ca pot linistita sa o arunc ». Intr-un fel are dreptate. Sau poate chiar are dreptate fara niciun fel de dubiu. Si probabil ca toata iritarea mea fata de curatenia asta cu hai-rup-ul e tocmai pentru ca nu ma simt pregatit sa renunt la unele lucruri. Acum ma simt ca si cum ar trebui sa renunt la ceva ce nu am descoperit inca cum functioneaza de fapt. Si mai ales atunci cand crezi sau speri ca totul in jurul tau e unic si irepetabil, e greu sa renunti la astfel de lucruri. Sau cel putin nu cu hei-rup-ul.

3 (cate amintiri incap in 0,63 mc)

2009-04-10T08:06:00.000-07:00

La insistentele mamei mele si a usii dulapului care nu mai vroia sa se inchida am hotarat sa fac curatenie in unicul dulap din camera mea in care lucrurile doar intra

Ii spuneam la Calin odata ca am un dulap acasa care e un fel de Limbo. Lucrurile par sa dainuiasca pentru totdeauna, acolo in lumea lui, niste amintiri blocate, fara iesire intr-un dulap din ce in ce mai plin. Niste amintiri care nu se pierd, dar care nici nu mai pot sa aminteasca de ceva, neutralizate in mica orgie memorialistica la care fac deja parte de ani intregi.

Acum scot lucrurile pentru prima oara de acolo... si iata ce anume :

O geanta de umar de la pavilionul Israelului de la Bienala de la Venetia.
O plasa de hartie Nautica
2 brelocuri facute cadou de la aceeasi firma , pentru doua fulare identice pe care le-am cumparat. Un fular era al meu
Ambalajul de la o plosca rosie luata de la MUMOK
2 martisoare de la 10mp pe care nu am mai apucat sa le dau luna trecuta. Unul pentru Anca si altul pentru Calin
Bani !!!
2 agende pe 2001 si 2005. In ambele am marcat foarte atent zilele colegilor si prietenilor mei. Deci acolo au disparul amintirile despre toate datele astea…
Ambalajul de la cartea cu Wendy Cope
Un fisic in care mai sunt 3 vitamine Supradyn
Programul de la festivalul de teatru experimental, care l-am gasit agatat pe undeva nu departe de aici, dar festival la care nu am mai ajuns
2 postcarduri de la nocturnele teatrului Puck
Un post-it portocaliu pe care scrie YUM YUM
O cutie cu dischete
2 brelocuri cu chei care habar nu am ce deschideau
O cana cu fundul spart
O inima rosie anti-stres foarte murdara acum
Originalul certificatului de competenta lingvistica ... l-am cautat zile intregi
Cateva poze din anul 1
Vechiul meu pasaport din vremea in care se puneau vize si arata totul mult mai colorat
Un biletel cu scrisul lui Anca care spune : « Am plecat sa cumpar un pliculet de cafea. [am cheile tale] »
Poze cu mine , Iulia, Ilinca si Zdrenghea de la mare
Un ceas primit cadou , cred ca de la tata. Nu l-am purtat niciodata dar nici nu mi-a placut vreodata
Adresa de acasa a varului lui Anca, Vlad... ciudat
4 mici albume de poze din anul 1
O agenda cu pisici in care am inceput sa notez citate din cartile care le citeam. Imi amintesc ca agenda asta trebuia sa fie un cadou pentru Irina la un moment dat
Un portofel nefolosit . Nu cred in portofele.
Primul (si ultimul) meu SODOKU. Datat : gara din Siculeni 8.08.2008 (in drum spre delta cica...)
Legitimatia UIA Torino 2008
Un card SNCF 12-25
Un plic cu biletele de la concertul Sigur Ros si Radiohead pe spatele caruia e trecut si un program :
10 – sosire
10-11 – Buc.
11-12 tren
12-13 Cluj
13-14 Ludus
14-15 masina-> MM
15-16 MM
16-17 Moldova
17-21 Delta
21-22 Sibiu
22-24 Ludus
23-24

Un timbru de 0,54 Euro
Vreo 20 de dischete
Factura pentru un pachet trimis in Lituania lui Alexej
O pereche de ochelari 3D adusi la cluj pentru videoclipul lui Bjork , cred
Un card de vizita de la « Eglise de Jesus-Christ »de la doi baieti draguti cu care am vorbit cateva minute in engleza la Grenoble, cand nu eram intr-un moment grozav.
Un card Societe Generale. Nu numai ca nu am primit cei 30 de euro promisi dar nici nu l-am folosit niciodata, si am avut si de platit pana la urma la desfiintarea lui. Nu a fost o investitie.

Multe martisoare primite de-a lungul ultimilor ani. Unul ramas chiar din cele facute de mine , pe care scrie « Vladutz te iubeste ! »
Niste placutze horror de lut de la Studentfest 2006.
Un servetel pe care e desenat muntele Fuji si o inimioara, datat Marty 04.aug.2008
Trei bratari de plastic colorate dupa care am fost innebunit cateva saptamani
Inca 7 !!!
Trei bratari de argint or something , semi hippie.
Un lantisor cu ochiul dracului din Grecia. Protejeaza de deochi... sa zicem
Un Ice Tea expirat (in 2007) cu Cannabis !
Un pachet de carti de joc din Las Vegas. Courtesy of Ilinca
Un breloc din titanium de la Guggenheim Bilbao
O iconita de plastic
Un alt lantisor cu 10 ochiul dracului . devenisem paranoic probabil...
O cartela de deschis usa shutita de la vreun hotel. Nu scrie nicio adresa pe ea.

+ al doilea exemplar din Flori pentru Algernon de Daniel Keyes, in dulapul lui mom :)) . Olimpiu va avea o parere despre asta, probabil.

Bun.. am scos toate lucrurile astea si le-am imprastiat toate pe pat. Poate ca unele vor intra inapoi in dulap ,altele vor ajunge direct la gunoi sau poate ca altele merita pur si simplu alt loc. Imi amintesc de ce mi-a spus Alexej cand mi-a dat biletul de vaporash pe care tocmai il cumparase ca sa ajungem pe plaja : « If you like to keep garbage ... »

2 (ce poate fi mai placut?)

2009-04-10T05:32:00.000-07:00

Ce poate fi mai placut decat cineva care-si intoarce capul dupa tine pe strada, tu stiind asta doar pentru ca ti-ai intors la randul tau capul dupa acea persoana ?

1 (credits)

2009-04-08T16:35:00.000-07:00

And the eclectic credits go for …

Julie, pentru ca mi-a amintit de ce obisnuiam sa scriu .
"Nu ma intereseaza recunoasterea, ma intereseaza comunicarea efectiva"

Calin, care m-a intrebat la un moment dat de ce nu am deja blogul asta .

Silviu, fara de care n-as fi stiut probabil de Blogger :P .

Michel Tournier, pentru titlul pe care l-am vazut zilele astea prin librariile Humanitas.

"Le spun copiilor dintr-o şcoala: „Scrieti în fiecare zi cateva randuri intr-un caiet gros. Sa nu fie un jurnal intim consacrat starilor voastre sufletesti, ci, dimpotriva, un jurnal indreptat spre lumea exterioara, spre oamenii, animalele, lucrurile ei. Şi veţi vedea ca, de la o zi la alta, nu numai ca veti scrie mai bine si mai usor, dar, mai cu seama, veti avea o prada mai bogata de consemnat. Pentru ca ochiul şi urechea voastra vor invata sa decupeze şi sa retina din imensa şi informa magma de percepţii cotidiene ceea ce poate sa treaca in scrisul vostru. La fel cum privirea unui mare fotograf înconjoara si incadreaza scena care poate deveni o imagine." (Michel Tournier)

Charles Moore si al sau “you have to pay for public life” , fie si pentru conotatiile pe care le-a capatat de atunci pentru mine cuvantul public.

Olimpiu, fara de care probabil n-as simti acum ca trebuie sa-mi umplu timpul cu ceva.

Yahoo Horoscope, "You've got a lot on your plate, but look closer -- there is still enough room for one more thing, isn't there? So stop fighting the urge to start any new projects -- if something exciting comes along today, embrace it and get involved. This is a good time to initiate new things and explore new ideas. Your mind is hungry and all fired up for new input, so go out and get some! Things could get very exciting very quickly."